Ziua de astazi si-a urmat cursul ei aleatoriu de zi de luni, parca o aud pe B.  "bleah zi de luni placuta?" (of course varianta mai artistica a celor spuse de ea).Gata cu filozofia asupra zilei de luni ca am mai vorbit despre ea si nici chiar asa vedeta mare nu-i. 

Sa incepem cu gandurile random…prima ora test inevitabil la geografie- eu chef de invatat 0-, prof niciodata uituc dar astazi a fost o exceptie miraculoasa desigur dupa o poceala din partea mea demna de amintit in cartile de istorie, predat o lectie jumatate -somn-, eu dilie ca intotdeauna impreuna cu L. ne-am crapat de ras si din chestii pur si simplu insignifiante dar totusi ce buna este o cura de ras dupa niste zile incredibil de aiurea…ore de 2 lei si 1 ban ajuns acasa…chef de "munca" -10 maine se anunta tot o zi de 4 bani of doamne si eu chef de invatat tot nu am…pierd vremea intre birou frigider bucatarie tv sufragerie dormitor plus ca am devenit master in mint-rubbing.Of doamne sunt intr-a 12a…dar eu ma port ca si cum as fi intr-a 10a si colac peste pupaza ii mai vad si pe ceilalti (chiar si chiulangii chiulangiilor-cu exceptia unei persoane care nu cred ca merita mentionata) au luat scoala in serios..apucandu-se de recapitulare generala, bummer eu nici lectiile de zi nu le mai citesc.M-am saturat de lipsa de chef! Vreau chef de invatat! cumpar chef , astept oferte!

aaa si alta culme…eu a 12a bac etc si nu pun mana pe fise caiete iar sorela se imbolnaveste de la atata invatat si vorba vine …e boboaca.

 
P.S: alt gand random…Ce se intampla cu profesorii astia? Pe an ce trece se fac mai malefici  sau mi se pare mie?! 
 

Un anonim, sau o persoana a carei nume nu mi-l amintesc (scuze) a spus odata candva ca razbunarea-i dulce, da e dulce ca mierea…cateodata dulce de nu te mai poti satura altadata dulce de ti se pune in nod in gat si te juri ca urasti dulcele.
Sa recunoastem viata nu ne-a binecuvantat numai cu impliniri si persoane care ne vor cu adevarat binele. Multi afirma ca cei rauvoitori nu merita osteneala si asta spun si eu, iti doresc sa mori sau altceva mai putin grav… lasa ca o sa o pateasca ei inaintea ta, daca iti tradeaza increderea sau profita de bunavointa ta … eh o sa si-o primeasca inapoi el, nu merita osteneala. Asa azi, asa maine si daca o tot continua tot asa gata frate! Ti-ajunge, i-a mai du-te si fa ceva constructiv, joaca-te cu niste plastilina. Era un timp in care eram cea mai mare razbunatoare …cred ca si mai mare decat Xena, dar acele timpuri au trecut, am crescut si eu si am prins experienta ca niste fraieri nu merita "sa mor eu de inima rea". Putin calm si diplomatie doare mai rau decat o piedica trust me, nu ignore ci diplomatie" Eh nu are nimic, nu-i nimic draga…" si asa el se va simti prost pentru ce a facut iar sentimentul de vinovatie este cel mai rautacios din toate, te mananca pe dinauntru e canibal ce sa-i faci? si cum nici o rautate in sine nu isi cere iertare niciodata pentru ceea ce a facut, acolo ramane vinovatia, iar intr-un sfarsit diplomatia brusc se sfarseste odata cu orice contact, and trust me he will need your help cut how you are nowhere to be found, who loses?
Bine…aceasta a fost calea cea mai pasnica si dulce de razbunare dar din pacate nu are efect la persoanele nesimtite si ma retin de la alte caracterizari…ca totusi nu cred ca merita un adjectiv, nici jumatate (acuma sunt pur si simplu rea stiu dar asta e adevarul).O cale totusi eleganta dar si rea este ignorul total, uitatul ca acea persoana exista pe fata pamantului , faptul ca nu merita asta e altceva (woops iar rautatea).

Calea cea mai ne-eleganta si copilareasca…pusul unei piedici (ori la propriu ori la figura, tot acelasi lucru este) barfitul pe la spate- fetelor e urat foaarte urat- si scandalul ar fi o metoda (cred ca totusi modalitatile alese depind de caracterul si instinctele primare victimei devenite criminal ca sa zic asa) eh mai mai sunt destule modalitati de razbunare extrema dar nu stau acuma sa va dau idei.

In concluzie incipit si index razbunarea un instinct primar de aparare contra rauvoitorilor , este buna sau rea?! hmm pey depinde de metodele folosite si de cat mult rau v-a facut "criminalul" Nu?!aaaa si sa nu intelegeti ca m-am referit doar la rauvoitori ci si la rauvoitoare ( femeile sunt cele mai rele -cateodata-) dar nu am mai pus slashuri ca sunt inestetice

Om fi noi batrani si om fi considerati de ei babalaci si invechiti cateodata ceausisti dar macar am avut o copilarie nabadaioasa si plina de pozne, lucru ce lor le lipseste desavarsit.

 

Ceea ce este si mai trist decat acest lucru este ca majoritatea parintilor preocupati sa faca totul  asa incat prichindeii sa aiba totul de-a gata si sa le fie bine "sa nu pateasca ca mine"prea ocupati cu munca nu reusesc sa vada tot ce se intampla cu ei.

WAKE UP PARENTS!

Cui ii plac zilele de Luni? Cred ca nimanui deoarece e prima zi din saptamana de lucru si vine imediat dupa ziua universala de odihna Duminica dar cum cineva istet mama focului a spus “…dar mai trebuie sa si muncim”.Si astfel saraca zi de Luni este condamnata sa suporte aceasta povara de a fi prima zi din cele 5 (in cele mai multe cazuri sunt 5) groaznice in care ne trezim dis de dimineata, ne miram de fetile noastre obosite si la fel de somnorosi si morocanosi cum am adormit de cu noaptea in cap ne bem cafelutele sau ceiutu si apoi pe jos cu masina din dotare (autobus microbus sau masina personala) ne indreptam spre locul unde ne vom executa sentinta zilnica de pana la 6-12 ore. Munca si iar munca si mult mai multa munca pe deasupra. Dar sa recunoastem ce ne-am face noi fara munca? Daca toata viata ar o mare si relaxanta vacanta? Ar fi frumos nu? Dar pentru cat timp oare? La un moment dat ne-am satura de atata vacanta, ne-am fi ingrasat atat de tare probabil incat nu am mai putea sta locului inca o secunda in plus.Pur si simplu ne-am pierde mintile de la atata vacanta (eu una asa as pati). Desi uram munca din tot sufletul ea este esentiala unei vieti oarecum interesante… unde altundeva decat la servici poti afla ce a mai facut cutareasca si Xulescu… unde altundeva poti sa urasti o persoana cu buna dreptate?Locul de munca este acela.

Morala? Nu urati Lunea ca saracuta ea cu nimic nu este vinovata, credeti ca ea a vrut sa fie o zi de lucru? Aaa si nici nu urati toata munca, doar o parte din ea ca fara munca viata e prea seaca si plicticoasa desi e cam tot ce ne-am dori…
P.S: am tratat situatia unei vieti fara munca incazul idealistic in care banii nu au nici o valoare.

Am crescut cu un an de blog! Vai ma simt asa de importanta ca ma laud, nu pot sa nu ma laud cu asta chiar nu pot, desi nu am motive de lauda luand in considerare calitatea insemnarilor mele precedente dar nu-mi pasa am un an de blog si sunt cea ma tare…asa de tare incat m-am laudat si mamei, nu mai puteam explodam de mandrie ”mamaaa azi implinesc un an de blog…””ce implinesti azi, un an de CE?!” atata mi-o trebuit nu puteam sa tac din gura, pentru mie a explica ce este un blog este extrem de foarte dificil…mai ales unei persoane care depaseste o anumita varsta si tehnologia o copleseste ”pey un blog…este un site sau pagina web unde de obicei sunt scrise pareri despre viata societate stat si asa mai departe… sa stii ca au inceput sa aiba o influenta destul de mare asupra oamenilor politici si ai oamenilor in general” dap aici mi-a fost “aha deci de acolo iti baga atatea in cap!” end of story cause further explanations are just in vane.

HAPPY BIRTHDAY TO ME! Dau si de baut … apa plata cu lamaie (in traducere apa de chiuveta cu sare de lamaie)

cum a inceput totul ? boy that was long time ago…

In concluzie sumar si incipit “Happy Anniversary to me myself and my blogging skills ))) (which are almost invisible ) but who cares…by mistakes we learn )
“
 

Sa recapitulam, acum 2 zile vorbeam de lup, adicatelea de fostul meu invatator, asa ca ieri am ocolit ca pentru o plimbare pe langa fosta mea scoala acum o scoala moderna noua “Vasile Conta” nr 36 ce a spus adio podelelor scartaietoare, adio salilor de clasa inalte si mai spatioase decat alte sali de sport ,adio bancilor cu/fara pupitre cu huse albastre si muscatelor prafuite pe pervazul ferestrei de 2 ori mai inalte decat mine, adio vechiturilor bine ai venit noule!!!…asa si trecand pe acolo din scoala iese domnul invatator Aurel Dascalu pictor coreograf s.a.m.d si pentru un moment mi s-a oprit inima in loc el era insotit de nu stiu ce delegatie de la bacau (asa scria pe microbuz) si avea zambetul acela larg si stralucitor ,un zambet din suflet, nu l-am salutat doar era ocupat cu delegatia ce sa ma bag si eu ca gaina unde nu-i este toporisca plus ca nici el probabil nu m-a zarit printre colegele mele…si apoi la bariera m-am intalnit si cu domnul director Ilie cel cu vioara iar domnu invatator batea ritmul cu toba…oh sweet memories.Ma intreb oare cum ar reactiona domnu Dascalu daca I-as face o prima vizita dupa 8 ani “Buna ziua, domnu invatator” ”buna” “ce mai faceti?Am venit si eu in vizita acuma dupa 8 ani”…acum pauza, silencium doar nu o sa-si mai aminteasca de mine dupa 2 generatii de elevi, desi cred 90% ca am fost singura roscata care a invatat la el …de aceasta tacere imi este mie frica, desi nu imi place publicitatea totusi as prefera sa fiu recunoscuta de persoanele care au insemnat ceva pentru mine si mai am o indoiala…ce I-as putea raspunde la intrebarea…dar de ce ai venit dupa atata timp?” o intrebare fireasca dar totusi nu cred ca ar fi atat de indraznet…of memories.

Inafara de asta nu mai stiu ce am facut…lucruri marunte si insignifiante…aaa ieri am implinit un an de cand am facut blogul si maine adicatelea azi ca e deja trecut de 12 deci sunt bloggerita cu vechime daca pot spune asa .

ziua de astazi…un amalgam de stari de la somnolenta la iritare la disperare la draci de ziceai ca s-a revarsat iadul apoi acesti mititei printr-o terapie intensive de muzica (oare ce m-as face eu fara muzica ntzntz) am trecut la o stare de liniste interioara mai ceva ca un yoghin (sau cum s-o mai scrie) dupa 3 zile de meditatie…linistea urmata de o stare de veselie si datorita doamnei profesor V de fizica de la CEX sau CRTCP (in traducere Centrul de Excelenta / Centrul Regional pentru Tinerii Capabili de Performanta, sunt capabila de performanta deci va rog…modestia asta…) am ajuns la stadiul de dilimanca/zuzu dar cum la mine nici o stare sufleteasca nu este permanenta si starea de dilimanie a disparut momenta si normalitatea, linistea s-a instalat toti dorm numai motanu mai sforaie…suna telefonu , taranimea cere filme off numai chef de ei mai am eu acuma.

sleep now just sleep

Muzica face minuni intradevar…nimic nu se compara cu o melodie care merge perfect cu starea din acel moment, noua, veche, hit sau nu numai muzica, boxe la maxim…babele vecine plecate prin parcuri ba la agatat ba la barfit tineretu (ca deh nu au alta ocupatie…sunt pensionare majoritatea) boxele tipa starea de disperare dispare si se instaleaza normalul in final,o cura de muzica este tot ce am avut nevoie si a disparut tot.Asa este in fiecare zi cel putin o ora pana incepe lumea sa vina acasa, cu exceptia zilei de azi, o zi mai incarcata decat altele si nu prin temele si lectiile ce se presupun a trebui facute, o zi incarcata de sentimente contradictorii si melancolie, o stare de extaz amestecata cu starea specifica de frica urmata in cele din urma de o agresivitate ce multi nu o cunosc deoarece o tin foarte bine sub control.

 

 

In ultima vreme peste tot apar reduceri de Craciun…oferte de Craciun si reclame cu Mos Craciun, desi banale si cam inutile -nici nu a venit iarna asa bine nici nu mai zic ca pana in decembrie mai sunt cateva saptamani- aceste oferte si advertising al Craciunului m-au ajutat sa o prind de coada pe doamna Melancolia. Of mie dor de un Craciun alb  de un Craciun ca in copilarie cand mergeam prin vecini la colindat si cantam colinde diferite fata de toti copii, mi-e dor sa strang banutii aia care ii primeam si apoi sa ma gandesc pe ce ii cheltui, si de fiecare data acei bani se transformau in jeansi…acum vreo 12 ani pe vremea asta  eram in toiul pregatirilor serbarii de iarna, dansam cantam si de matematica ne mai aminteam din cand in cand, rasuna clasa aia inalta de ziceam ca e camera de castel si cu niste ferestre valeleu, mi-e dor de fosta mea clasa din primara de acel mobilier de pe vremea lui pazvante chioru’ ,de lupta pentru pupitre ce frumos era…mi-e dor pana si  de costumatia aia traditionala stramta si extrem de incomoda si apoi sa mergem de ajun la domn primar Simirad sa-i cantam colinde in fata bradului imens care nici pana acuma nu mi-am dat seama cum il duceau la etaj.

Clipe de Craciun de neuitat desi sunt banalitati. M-am decis! Nu stiu cum o sa fac dar anul asta nu mai vreau cadouri direct de pe rafturile magazinului, vreau dulciuri in cizmulite de Mos Neculai, jucarii sub bradul de Craciun, vreau sa cred iar in Mos Craciun si Mos Neculai sa le fac cadou un portret si apoi sa adorm asteptandu-i.Vreau un Craciun vesel, de copil.

 

 

Mosule cer prea mult?

Stones are getting colder
Leaves are turning brown
Paintings lose their color
Kings lay down their crown

Why worry, why worry
I´m still here for you
Why worry, why worry
´Cause my light will always shine on you

Nights are getting colder
Soldiers lost their faith
Dreamers have stopped dreaming
Heaven no longer waits

Earth has stopped revolving
The moon has lost its glow
Seasons have stopped turning
Rivers no longer flow

Why worry, why worry
I´m still here for you
Why worry, why worry
´Cause my light will always shine on you

Sometimes the one thing,
that you´re looking for
Will be the one thing,
you can´t see
 

    Nu ma simt in stare de nimik… toti invata repeta cei 3 ani trecuti, pai e normal clasa a 12a,babaul e la sfarsit si apoi ce? o facultate neaparat dar care? si de la facultate ce urmeaza? VIATA infricosatoare pentru unii…printre care sunt si eu, da sunt pe acolo, merge pe un drum fara a sti unde voi poposi toti muncesc pana si regii chiulangiilor invata lectie de lectie!! eu ?! eu nu am putere, pur si simplu am cedat in fata mintrubbingului,am obosit sa ma tot lupt fara sa am ceva concret in fata.In clasa a 8a am invatat, toceam de rupeam hartile ca aveam un tel,acela de a ramane la liceul meu drag si la mate-info ca deh e cel mai bun profil. Am rezlizat asta si pauza am clacat pur si simplu.Majoritatea pun intrebarea cea mare…ce planuri ai pentru viitor ce sa raspund? cum ca planul meu cel mare e sa am o cabana la munte si un Hummer? astea-s planuri? nu prea cred sunt visuri desarte si sperante de copil mic, da de copil mic fiindca inca sunt o pustoaica desi refuz sa cred asa ceva. Nu mi am pornire pentru nici o activitate pentru nimik si in acea clasa am devenit un outkast…eu fosta tocilara a tocilarelor care nu mai stie ce inseamna a sta 25 min sa invete o lectie…eu, doar eu.

    Am nevoie de o parere dar sincera care facultate e mai cu sperante, informatica, politehnica, ASE sau psihologie?… I NEED TRUE ANSWERS!
of…vreau sa o pustoaica mica cu codite din nou, sa nu-mi pese de nimeni si nimic…

    I know insemnare pesimista rau…dar c’est la vie my darlings.
Let’s face it today is not a good day, and like I always do, I never underestimate what tommorow will bring, I’m just looking forward to see what he has got for me…

astazi via PcNews am vazut ceva foarte interesant si care m-a pus pe ganduri si anume asta [link]

 

nu se presupune a fi surori gemene doar doua persoane total diferite si fara nici o legatura.

Oare este adevarata faza asta? Oare fiecare din noi are in lumea asta mare pe cineva total necunoscut dar care ne seamana la perfectie?Eu una chiar am inceput sa cred asta…stiu ca sunt naiva s.a.m.d dar ar fi frumos asa sa merg pe strada si sa intalnesc o alta EU…sa ma vad in 3D (oglinda e invechita de acuma…si o holograma ar fi si mai greu de obtinut).Ce super ar iesi…

Dar o idee si mai buna ar fi chiar sa ma intalnesc chiar pe mine insami…hmm poate o calatorie in timp ceva cam pe cand as avea timp sa fac?Domnu Wells imi imprumutati masina timpului un pic? va rog frumos